Cum se poartă corect dozimetrul personal?

07 Aug 2026 10 min lectură
Dozimetru personal purtat corect pe halat într-un mediu radiologic

Cum se poartă corect dozimetrul personal?

Dozimetrul personal este unul dintre cele mai importante instrumente de monitorizare pentru lucrătorii expuși profesional la radiații ionizante. Rolul lui este să ofere informații despre expunerea primită în timpul activității, astfel încât dozele să poată fi urmărite, analizate și menținute sub control.

Totuși, dozimetrul este util doar dacă este folosit corect. Un dozimetru purtat greșit, uitat într-un sertar, lăsat în camera de expunere sau împrumutat unui coleg poate duce la rezultate care nu mai reflectă expunerea reală a persoanei monitorizate.

Normele de dozimetrie individuală din România stabilesc cerințe privind evaluarea expunerii profesionale la radiații ionizante, responsabilitățile întreprinderii și ale serviciilor de dozimetrie individuală, precum și utilizarea serviciilor desemnate de CNCAN pentru monitorizarea lucrătorilor expuși profesional.

Ce este dozimetrul personal?

Dozimetrul personal este un dispozitiv utilizat pentru monitorizarea expunerii individuale la radiații ionizante. Acesta este atribuit unei persoane și se poartă pe durata perioadei de monitorizare stabilite.

În funcție de activitate și de riscul radiologic, pot fi utilizate mai multe tipuri de dozimetre:

  • dozimetru pentru întregul organism — Hp(10);
  • dozimetru pentru cristalin — Hp(3);
  • dozimetru pentru extremități — Hp(0.07);
  • alte sisteme de monitorizare, atunci când activitatea o impune.

Dozimetrul nu este un echipament de protecție. El nu reduce doza, ci o monitorizează. Reducerea expunerii se face prin organizarea activității, aplicarea principiilor ALARA, reducerea timpului, creșterea distanței și utilizarea ecranării adecvate.

Dozimetrul trebuie să fie nominal

Una dintre cele mai importante reguli este că dozimetrul este nominal. El aparține unei singure persoane și este asociat istoricului dozimetric al acesteia.

Dozimetrul nu trebuie:

  • împrumutat colegilor;
  • schimbat între persoane;
  • purtat de altcineva;
  • folosit pentru a monitoriza o cameră sau un aparat;
  • lăsat în apropierea unei surse de radiații pentru „verificare”.

Dacă un dozimetru este purtat de altă persoană, rezultatul nu mai poate fi interpretat corect. O valoare crescută poate fi atribuită lucrătorului greșit, iar istoricul dozimetric devine neclar.

În cazul unui control sau al unei investigații privind o doză neobișnuită, trasabilitatea este esențială. Trebuie să se poată demonstra cine a purtat dozimetrul, în ce perioadă și în ce condiții.

Unde se poartă dozimetrul pentru întregul organism?

Dozimetrul pentru întregul organism este utilizat pentru evaluarea dozei, asociată mărimii Hp(10). În mod obișnuit, acesta se poartă pe trunchi, la nivelul pieptului.

În activitățile medicale, poziționarea exactă poate depinde de tipul procedurii, de utilizarea echipamentului individual de protecție și de instrucțiunile stabilite de serviciul de dozimetrie, de expertul în protecție radiologică sau de procedura internă.

Reguli generale:

  • dozimetrul se poartă pe durata activității cu risc de expunere;
  • se fixează vizibil și stabil;
  • nu se ține în buzunarul pantalonilor sau în geantă;
  • nu se lasă în vestiar sau în mașină;
  • nu se poartă în afara programului, dacă nu există risc profesional;
  • nu se depozitează în camera de expunere.

Cum se poartă dozimetrul pentru cristalin?

Dozimetrul pentru cristalin este utilizat pentru evaluarea dozei la nivelul ochilor, asociată mărimii Hp(3). Acesta poate fi necesar în activități în care ochii pot primi o expunere semnificativă, cum ar fi anumite proceduri intervenționale sau alte activități cu expunere apropiată de sursă sau de radiația împrăștiată.

Dozimetrul pentru cristalin trebuie purtat în dreptul tamplei.

Este important ca acesta:

  • să nu fie confundat cu dozimetrul pentru întregul organism;
  • să fie purtat de persoana căreia i-a fost atribuit;
  • să fie poziționat consecvent;
  • să nu fie lăsat pe masă, în sertar sau în camera de expunere;
  • să fie returnat la timp pentru citire.

În practică, monitorizarea cristalinului este relevantă doar dacă dozimetrul este purtat corect și constant în timpul activităților pentru care a fost recomandat.

Cum se poartă dozimetrul pentru extremități?

Dozimetrul pentru extremități este utilizat pentru evaluarea dozei la nivelul mâinilor, degetelor sau pielii, asociată mărimii Hp(0.07). Acesta este important în activități în care mâinile se pot afla aproape de sursă.

În funcție de tipul dozimetrului, acesta poate fi purtat sub formă de inel sau brățară.

Reguli generale:

  • se poartă pe mâna indicată prin procedură;
  • se poziționează conform instrucțiunilor primite;
  • se utilizează în timpul activităților pentru care a fost recomandat;
  • nu se schimbă între colegi;
  • nu se depozitează lângă surse;
  • se returnează la termen.

În medicina nucleară, radiologie intervențională, laboratoare sau alte activități în care mâinile sunt aproape de surse, poziționarea dozimetrului pentru extremități poate influența semnificativ interpretarea rezultatului.

Ce greșeli apar cel mai des?

Cele mai frecvente greșeli sunt simple, dar pot afecta serios rezultatul monitorizării.

Exemple:

  • dozimetrul este uitat în camera de expunere;
  • dozimetrul este lăsat pe aparat;
  • dozimetrul este depozitat lângă surse radioactive sau instalații radiologice;
  • dozimetrul este purtat de altă persoană;
  • dozimetrul este purtat doar uneori;
  • dozimetrul este returnat cu întârziere;
  • dozimetrul este spălat accidental împreună cu hainele;
  • dozimetrul este deteriorat mecanic;
  • dozimetrul este expus intenționat pentru „testare”;
  • lucrătorul uită să anunțe pierderea sau deteriorarea lui.

Aceste situații pot duce la rezultate greu de interpretat, la necesitatea unei investigații sau la atribuirea unei doze estimate.

Unde se păstrează dozimetrul când nu este purtat?

Când nu este purtat, dozimetrul trebuie păstrat într-un loc stabilit, ferit de surse de radiații, temperaturi extreme, umiditate excesivă sau deteriorări mecanice.

Nu este recomandat ca dozimetrul să fie păstrat:

  • în camera de expunere;
  • lângă aparatul radiologic;
  • lângă surse radioactive;
  • în mașină;
  • în buzunare;
  • în locuri accesibile altor persoane;
  • lângă dozimetrul altui coleg, dacă există risc de confuzie.

Unitatea ar trebui să aibă o zonă clară de depozitare, iar personalul trebuie instruit să folosească aceeași regulă de fiecare dată.

Ce se întâmplă dacă dozimetrul este pierdut sau deteriorat?

Pierderea, furtul, deteriorarea sau imposibilitatea utilizării unui dozimetru trebuie anunțată imediat. Situația trebuie documentată, iar doza lucrătorului trebuie evaluată conform procedurilor aplicabile.

Normele de dozimetrie individuală prevăd responsabilități privind evaluarea expunerii profesionale și înregistrarea dozelor, inclusiv în situațiile în care monitorizarea obișnuită nu poate fi utilizată în mod normal.

În astfel de cazuri, pot fi analizate:

  • activitatea desfășurată în perioada respectivă;
  • istoricul dozimetric al lucrătorului;
  • dozele colegilor cu activitate similară;
  • condițiile de lucru;
  • eventualele evenimente neobișnuite;
  • datele disponibile din monitorizarea de arie;
  • procedurile interne ale unității.

Important este ca situația să nu fie ignorată. Lipsa unui rezultat dozimetric trebuie explicată și tratată documentat.

Ce se face când apare o valoare neobișnuită?

O valoare dozimetrică neobișnuită nu trebuie interpretată automat ca doză reală, dar nici nu trebuie ignorată.

Trebuie analizate:

  • dacă dozimetrul a fost purtat corect;
  • dacă a fost depozitat corespunzător;
  • dacă a existat o expunere accidentală a dozimetrului;
  • dacă lucrătorul a desfășurat proceduri diferite față de perioada obișnuită;
  • dacă a fost modificat modul de lucru;
  • dacă există valori similare la colegi;
  • dacă sunt necesare măsuri suplimentare de radioprotecție.

Rezultatul trebuie corelat cu activitatea reală. Scopul investigației nu este să caute vinovați, ci să stabilească dacă există o problemă de utilizare, o schimbare în activitate sau o expunere profesională reală care necesită măsuri.

Cine trebuie să explice personalului cum se poartă dozimetrul?

Angajatorul, RPR-ul, expertul în protecție radiologică și serviciul de dozimetrie au roluri diferite în organizarea monitorizării. În practică, personalul trebuie să primească instrucțiuni clare, simple și documentate.

Fiecare lucrător monitorizat ar trebui să știe:

  • ce dozimetru i-a fost atribuit;
  • unde trebuie purtat;
  • când trebuie purtat;
  • unde se depozitează;
  • ce nu are voie să facă;
  • când trebuie returnat;
  • ce face dacă îl pierde;
  • pe cine anunță dacă observă o problemă.

CNCAN menționează că organismele dozimetrice desemnate au obligații privind comunicarea rezultatelor evaluării de rutină a dozelor către angajator și CNCAN, iar serviciile de dozimetrie individuală trebuie să fie desemnate conform cerințelor aplicabile.

Checklist rapid pentru purtarea corectă a dozimetrului

Înainte de activitate:

  • verifică dacă porți dozimetrul tău;
  • verifică dacă este poziționat corect;
  • nu îl acoperi, modifica sau deteriora;
  • nu îl împrumuta;
  • nu îl lăsa în camera de expunere;
  • poartă-l pe durata activității cu risc;
  • depozitează-l doar în locul stabilit;
  • returnează-l la termen;
  • anunță imediat pierderea sau deteriorarea;
  • întreabă RPR-ul dacă nu ești sigur unde trebuie purtat.

Cum vă poate ajuta Q RAD Laboratory?

Q RAD Laboratory oferă servicii de monitorizare dozimetrică pentru lucrătorii expuși profesional și sprijin pentru organizarea corectă a procesului de dozimetrie individuală.

Putem ajuta prin:

  • furnizarea dozimetrelor personale;
  • monitorizare pentru întregul organism, cristalin, extremități și ambiental;
  • stabilirea tipurilor de dozimetre necesare;
  • instrucțiuni privind purtarea și depozitarea;
  • gestionarea perioadelor de monitorizare;
  • emiterea rapoartelor dozimetrice;
  • sprijin în analizarea valorilor neobișnuite;

Prin resurse proprii și prin parteneri strategici autorizați, Q RAD poate sprijini organizațiile care doresc să mențină o monitorizare dozimetrică clară, trasabilă și conformă.

Concluzie

Dozimetrul personal este util doar dacă este purtat și gestionat corect. El nu trebuie împrumutat, uitat, depozitat lângă surse sau folosit ocazional. Fiecare dozimetru trebuie să fie asociat unei persoane, unei perioade de monitorizare și unei activități reale.

O monitorizare dozimetrică bine organizată ajută angajatorul, RPR-ul și lucrătorul expus să înțeleagă expunerea profesională și să ia măsuri atunci când apar situații neobișnuite.

Q RAD Laboratory poate sprijini organizația dumneavoastră în implementarea unei monitorizări dozimetrice corecte, clare și ușor de gestionat.

Informațiile prezentate au caracter general.