7 greșeli frecvente în radioprotecție care pot crește doza

Radioprotecția nu înseamnă doar existența unei autorizații, a unui dozimetru sau a unui șorț de plumb. În activitatea zilnică, doza poate fi influențată de gesturi aparent simple: locul în care stă operatorul, modul în care este purtat dozimetrul, timpul petrecut lângă sursă, distanța față de pacient sau felul în care sunt aplicate procedurile.

Principiile de bază ale protecției împotriva radiațiilor ionizante sunt timpul, distanța și ecranarea: reducerea timpului petrecut în câmp de radiații, creșterea distanței față de sursă și utilizarea unei bariere adecvate între persoană și sursă.

În România, pentru practicile de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională se aplică normele aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 186/2022, care prevăd cerințe privind securitatea radiologică, organizarea activității, protecția lucrătorilor, controlul calității și documentația aplicabilă.

Mai jos sunt câteva dintre cele mai frecvente greșeli întâlnite în practică.

1. Dozimetrul este purtat incorect

Dozimetrul personal are rolul de a estima expunerea profesională a persoanei monitorizate. Pentru ca rezultatul să fie relevant, acesta trebuie purtat conform instrucțiunilor primite și în poziția stabilită pentru tipul activității.

Probleme frecvente apar atunci când:

• dozimetrul este lăsat în sertar;
• dozimetrul este uitat în camera de expunere;
• este purtat doar uneori;
• este purtat de altă persoană;
• este depozitat lângă surse de radiații;
• este purtat într-o poziție diferită față de cea stabilită;
• nu este returnat la timp pentru citire.

Dozimetrul nu măsoară corect expunerea profesională dacă nu este purtat corect. O valoare neobișnuită poate apărea nu doar din cauza unei expuneri reale, ci și din cauza unei utilizări sau depozitări incorecte.

2. Dozimetrul este împrumutat între colegi

Dozimetrul este nominal. El este asociat unei persoane și unui istoric dozimetric individual.

Împrumutarea dozimetrului între colegi este o greșeală importantă, deoarece poate afecta trasabilitatea expunerii. Dacă un dozimetru este purtat de altă persoană, rezultatul nu mai poate fi interpretat corect pentru lucrătorul căruia i-a fost atribuit.

Această situație poate crea probleme atât pentru angajat, cât și pentru angajator:

• istoricul dozimetric devine incorect;
• o valoare mare poate fi atribuită persoanei greșite;
• investigația unei doze neobișnuite devine dificilă;
• evidențele nu mai reflectă realitatea;
• pot apărea neclarități la control.

Regula este simplă: fiecare persoană monitorizată trebuie să poarte propriul dozimetru, conform instrucțiunilor primite.

3. Se reduce atenția doar pentru că există șorț de plumb

Șorțul de plumb este un echipament important de protecție, dar nu trebuie privit ca o soluție care elimină orice risc.

Radioprotecția corectă se bazează pe un ansamblu de măsuri:

• justificarea procedurii;
• optimizarea expunerii;
• reducerea timpului petrecut în zona de expunere;
• creșterea distanței față de sursă;
• utilizarea ecranării corespunzătoare;
• poziționarea corectă a personalului;
• folosirea echipamentelor de protecție adecvate;
• respectarea procedurilor de lucru.

Șorțul de plumb nu trebuie să înlocuiască distanța, poziționarea corectă sau organizarea activității. În multe situații, o schimbare simplă de poziție sau creșterea distanței față de sursă poate reduce semnificativ expunerea.

Pentru radiații X și gamma, doza scade odată cu creșterea distanței față de sursă, iar relația de tip inversul pătratului este un principiu utilizat în protecția radiologică.

4. Personalul stă prea aproape de sursă sau de pacient fără motiv

În multe activități, mai ales în radiologie intervențională, medicină veterinară, stomatologie sau proceduri mobile, poziția personalului influențează expunerea.

O greșeală frecventă este staționarea inutilă lângă pacient sau langa generatorul de radiatii.

Această situație poate apărea când:

• personalul rămâne în cameră deși nu este necesar;
• nu este folosită distanța maximă posibilă;
• operatorul nu se poziționează în zona protejată;
• se lucrează din obișnuință, nu după o procedură clară;
• nu se folosesc bariere mobile sau ecrane disponibile;
• procedurile sunt efectuate în grabă.

În radioprotecție, distanța este una dintre cele mai simple și eficiente metode de reducere a expunerii. Nu costă nimic, dar trebuie aplicată conștient.

5. Procedurile sunt cunoscute teoretic, dar nu sunt aplicate în practică

Toate unitățile au proceduri scrise, dar problema apare atunci când acestea nu sunt aplicate în activitatea zilnică.

Exemple frecvente:

• dozimetrele nu sunt depozitate în locul stabilit;
• personalul nu știe ce trebuie să facă în caz de incident;
• echipamentele de protecție nu sunt utilizate consecvent;
• semnalizarea este ignorată;
• accesul în zona controlată nu este gestionat clar;
• nu se respectă pașii de lucru descriși în proceduri;
• instruirile sunt făcute doar formal.

O procedură are valoare doar dacă este înțeleasă și aplicată. La control, diferența dintre documentație și activitatea reală poate deveni rapid vizibilă.

6. Echipamentele de protecție nu sunt verificate și depozitate corect

Echipamentele de protecție radiologică trebuie păstrate în stare bună și utilizate corespunzător.

Greșeli frecvente includ:

• șorțuri de plumb împăturite;
• gulere tiroidiene aruncate în sertare;
• ochelari de protecție deteriorați;
• echipamente fără evidență clară;
• echipamente care nu sunt verificate periodic;
• lipsa unei persoane responsabile pentru inventar;
• utilizarea unor echipamente nepotrivite pentru tipul de activitate.

Un șorț de protecție nu trebuie tratat ca un simplu obiect vestimentar. Dacă este depozitat necorespunzător sau deteriorat, protecția oferită poate fi afectată.

7. Valorile dozimetrice nu sunt analizate

Monitorizarea dozimetrică nu se termină în momentul în care buletinul dozimetric este primit. Rezultatele trebuie analizate, arhivate și corelate cu activitatea desfășurată.

Probleme apar atunci când:

• buletinele sunt doar salvate într-un dosar;
• valorile neobișnuite nu sunt investigate;
• personalul nu este informat;
• nu se compară rezultatele cu istoricul anterior;
• nu se verifică dacă dozimetrul a fost purtat corect;
• nu se documentează concluziile;
• nu se iau măsuri dacă apar valori repetat crescute.

O valoare dozimetrică nu trebuie interpretată izolat. Ea trebuie analizată împreună cu activitatea lucrătorului, modul de purtare a dozimetrului, perioada de monitorizare și eventualele situații neobișnuite.

De ce apar aceste greșeli?

În cele mai multe cazuri, greșelile nu apar din rea intenție. Ele apar din:

• lipsă de instruire practică;
• rutină;
• grabă;
• comunicare insuficientă;
• proceduri prea generale;
• lipsa unei persoane care să urmărească aplicarea regulilor;
• necunoașterea riscului real;
• impresia că „așa am făcut mereu și nu s-a întâmplat nimic”.

Radioprotecția eficientă nu trebuie să sperie personalul, ci să îl ajute să lucreze corect și în siguranță.

Cum pot fi prevenite aceste greșeli?

Prevenirea începe cu organizarea activității.

O unitate care lucrează cu radiații ionizante ar trebui să aibă:

• proceduri clare și aplicabile;
• instruiri periodice reale;
• responsabilități bine stabilite;
• monitorizare dozimetrică organizată;
• echipamente de protecție adecvate;
• evidențe actualizate;
• verificări tehnice la termen;
• analiză periodică a valorilor dozimetrice;
• comunicare între personal, RPR și conducere;
• sprijin tehnic atunci când apar modificări sau neclarități.

Radioprotecția trebuie privită ca un proces continuu, nu ca o activitate pregătită doar înainte de control.

Cum vă poate ajuta Q RAD Laboratory?

Q RAD Laboratory sprijină organizațiile care desfășoară activități cu radiații ionizante prin servicii integrate de radioprotecție, monitorizare dozimetrică și suport tehnic.

Putem ajuta prin:

• organizarea monitorizării dozimetrice;
• stabilirea tipurilor de dozimetre necesare;
• verificarea modului de purtare și depozitare a dozimetrelor;
• instruirea personalului;
• identificarea greșelilor frecvente din activitatea curentă;
• verificarea documentației de radioprotecție;
• furnizarea echipamentelor de radioprotecție;
• colaborarea cu experți și parteneri autorizați pentru verificările necesare;
• suport pentru menținerea conformității.

Prin resurse proprii și prin parteneri strategici autorizați, Q RAD poate deveni un punct unic de contact pentru organizațiile care doresc să gestioneze corect și eficient radioprotecția.

Concluzie

Cele mai frecvente greșeli în radioprotecție nu sunt întotdeauna evidente. Uneori este vorba despre un dozimetru purtat greșit, o distanță prea mică față de sursă, un șorț depozitat incorect sau o procedură care există doar pe hârtie.

O radioprotecție bună se construiește prin disciplină, instruire, monitorizare și aplicarea consecventă a principiilor de bază: timp, distanță și ecranare.

Q RAD Laboratory poate sprijini organizația dumneavoastră în identificarea acestor probleme și în implementarea unor soluții practice pentru o activitate mai sigură și mai bine organizată.

Informațiile prezentate au caracter general. Cerințele exacte depind de tipul practicii, instalațiile utilizate, condițiile autorizației și reglementările aplicabile.